Aida

Giuseppe Verdi

 
Libretul Antonio Ghislanzoni
Durata 2h 35 min Pauze 1
Limba italiană Supratitrat DA Premieră 12 septembrie 1996
Premiera mondială 24 decembrie 1871, Teatrul de Operă din Cairo
Regia Plamen Kartalov
Scenografia Viorica Petrovici
Coregrafia Francisc Valkay
Maestru de cor Daniel Jinga
Maestru de balet Madălina Slăteanu
Asistent de regie Cristina Cotescu
Asistent de coregrafie Mădălina Slăteanu
Durata estimată a spectacolului: 2 ore 35 min
Distribuție  

Aida:
Lilla Lee – Coreea de Sud
Radames:
Dario di Vietri – Italia
Amneris:
Liliana Mattei Ciucă
Amonasro:
Cătălin Ţoropoc (debut)
Ramfis:
Marius Boloş
Regele:
Filip Panait (debut)
Mesagerul:
Valentin Racoveanu
Marea preoteasă:
Andreea Novac

Aida:
Bianca Mărgean (debut)
Radames:
Dario di Vietri – Italia
Amneris:
Asineta Răducan – invitat Opera Brașov
Amonasro:
Ștefan Ignat
Ramfis:
Horia Sandu
Regele:
Filip Panait
Mesagerul:
Valentin Racoveanu
Marea preoteasă:
Andreea Novac

Dirijor: Iurie Florea

Aida:
Sorina Munteanu
Radames:
Daniel Magdal – invitat
Amneris:
Asineta Răducan – invitat Opera Brașov
Amonasro:
Ștefan Ignat
Ramfis:
Horia Sandu
Regele:
Filip Panait
Mesagerul:
Valentin Racoveanu
Marea preoteasă:
Simona Neagu

Solişti balet:

Alexandra Gavrilescu
Ştefan Meşter
Diana Gal

Dirijor: Iurie Florea

Aida:
Lăcrimioara Cristescu – invitat
Radames:
Martin Iliev – invitat
Amneris:
Asineta Răducan – invitat Opera Brașov
Amonasro:
Ștefan Ignat
Ramfis:
Marius Boloș
Regele:
Iustinian Zetea (debut)
Mesagerul:
Valentin Racoveanu
Marea preoteasă:
Madeleine Pascu

Solişti balet:
TBA



Operă în patru acte de Giuseppe Verdi
Libretul de Antonio Ghislanzoni

Sinopsis

Actul I

Pentru a respinge armatele etiopienilor, Regele Egiptului trebuie să desemneze un nou general. Tânărul Radames îşi doreşte cu fervoare această cinste, deşi este îndrăgostit de prinţesa etiopienă Aida, sclavă la curtea din Memphis şi va trebui să lupte împotriva tatălui ei. Într-adevăr, Radames este cel ales. Aida suferă să-l ştie victorios împotriva poporului ei, dar Amneris, fiica faraonului, se bucură, fiind chinuită însă de gelozie, căci bănuieşte iubirea lui Radames pentru Aida. Radames primeşte în templu sabia de general.

Actul al II-lea

Etiopia a fost învinsă iar Amneris aşteaptă întoarcerea triumfătoare a lui Radames.
Hotărâtă să afle care sunt sentimentele Aidei, Amneris îi spune iniţial acesteia că Radames a murit, dar îi dezvăluie adevărul imediat ce se convinge că Aida îl iubeşte pe acesta.
În sunetele marşului triumfal, Radames defilează victorios cu armata şi cu prada de război prin faţa faraonului şi a marilor preoţi. Printre prizonieri se află şi Amonasro, regele etiopienilor, tatăl Aidei. Pentru a răsplăti vitejia lui Radames, faraonul îi acordă mâna fiicei lui, Amneris.

Actul al III-lea

Pe malul Nilului, Aida îl aşteaptă pe Radames. Înaintea lui, însă, soseşte Amonasro. Acesta o convinge să afle de la tânărul general planul de luptă. Îndrăgostit de Aida, Radames îi divulgă fără să vrea planul, dar îşi dă seama de greşeala săvârşită în momentul în care apare din nou Amonasro. Amneris, ieşind din templul în care se ruga înaintea căsătoriei, îi surprinde. Aida şi Amonasro reuşesc să fugă, în timp ce Radames se predă şi, fiind considerat trădător, este arestat.

Actul al IV-lea

Înaintea judecăţii, Amneris îl imploră pe Radames să renunţe la Aida în schimbul iertării. Radames refuză şi, în faţa judecătorilor, nu caută să se dezvinovăţească. Condamnarea lui la moarte o aduce la disperare pe Amneris.
În cripta unde este îngropat de viu, Radames o descoperă pe Aida. Imnul iubirii, ce-i uneşte în moarte, este însoţit de cântece funebre şi de plânsul lui Amneris, prăbuşită pe mormântul celor doi îndrăgostiţi.