În data de 11 iunie Opera Națională București a consacrat spectacolul „Nabucco“ de Giuseppe Verdi primei sărbătoriri oficiale a Zilei de 11 iunie, Ziua Victoriei Revoluției de la 1848 și a Democrației Românești (Proclamația de la Islaz) – conform Legii 27, din 10 ianuarie 2023 (inițiată de către senatorul Ionuț VULPESCU, fost Ministru al Culturii, la sugestia istoricului Adrian NICULESCU).
Cu aceasă ocazie, domnul Cătălin Predoiu, Premier interimar al României, ministrul Afacerilor Interne, a adresat mesajul pe care îl transmitem în cele ce urmează:

„În data de 11 iunie celebrăm Ziua Victoriei Revoluției de la 1848 și a Democrației Românești, zi în care a fost recunoscut oficial Guvernul Revoluționar Provizoriu al Țării Românești și a fost promulgată Proclamația de la Izlaz, unul dintre actele fondatoare ale statului român modern. Revoluția de la 1848 a marcat apariția unei generații de vizionari și luptători care a pus, prin curaj și idealuri, temelia României moderne. Această generație a crezut cu tărie în libertate, dreptate, egalitate, responsabilitate civică și frățietate națională. Nu doar că a visat, ci a acționat — cu viziune și determinare — pentru o Românie independentă, modernă și întreagă.

Această „generație de aur” a secolului al XIX-lea a unit idealurile naționale cu pragmatismul reformelor. Ei au fost revoluționari și diplomați, gânditori și juriști, legislatori și administratori ai unui efort de construire a României. Din rândurile lor s-au remarcat personalități precum Alexandru Ioan Cuza, Gheorghe Sion, Alecu Russo, Lascăr Rosetti, Vasile Alecsandri și Costache Negri – figuri esențiale în Moldova pașoptistă. Din Transilvania, nume ca Avram Iancu, Alexandru Papiu Ilarian, Ioan Axente Sever, Simion Bărnuțiu, Timotei Cipariu, August Treboniu Laurian, Eftimie Murgu, Andrei Șaguna, Pelaghia Roșu au fost exponenți ai luptei pentru drepturile românilor transilvăneni. În Țara Românească, lideri precum Ion Heliade Rădulescu, Nicolae Golescu, Ștefan Golescu, Christian Tell, Ana Ipătescu, Gheorghe Magheru,
C.A. Rosetti, Maria Rosetti, Nicolae Bălcescu și Ion C. Brătianu au fost inițiatorii reformei și emancipării politice. Iar la răscrucea deciziilor istorice, i-am regăsit pe Alexandru Ioan Cuza, Costache Negri, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, alături de marele gânditor și om de stat Mihail Kogălniceanu, al cărui rol în afirmarea națiunii române a fost fundamental.

Din acea flacără a demnității și speranței s-au născut, rând pe rând:
 Unirea Principatelor din 1859, un pas hotărât spre unitatea națională;
 Războiul de Independență din 1877-1878, prin care România și-a câștigat recunoașterea suveranității;
 Constituții moderne și instituții democratice care au definit parcursul statului de drept român.

Revoluționarii pașoptiști nu au construit doar idei, ci au pus în mișcare o întreagă transformare politică și socială, ale cărei roade le vedem și astăzi. Ei ne-au lăsat o moștenire de onoare: aceea că România se clădește prin valori, sacrificiu și solidaritate.
Ziua de 11 iunie este marcată în mod oficial în baza Legii nr. 27 din 10 ianuarie 2023, care instituie „Ziua Victoriei Revoluției de la 1848 și a Democrației Românești”, reafirmând importanța acestui moment fondator în conștiința națională.
Guvernul României aduce un omagiu celor care au avut curajul să schimbe cursul istoriei și reafirmă angajamentul pentru păstrarea și consolidarea democrației, a statului de drept și a valorilor europene.
Democrația nu este un bun câștigat o dată pentru totdeauna. Ea trebuie cultivată prin educație, apărată prin acțiune politică inteligentă și constituțională, dezvoltată prin înstăpânirea ei în spiritul și sufletul cetățenilor și transmisă cu generozitate mai departe, zi de zi, generație după generație, pentru libertatea și prosperitatea cetățenilor și a națiunii.

Cinste generației de la 1848!“

În acest context aniversar, alegerea capodoperei verdiene „Nabucco“ nu a fost, desigur, întâmplătoare. În Va, pensiero, celebra arie corală a prizonierilor evrei, ținuți în captivitatea babiloniană, aceștia tânjesc după libertatea pierdută și patria îndepărtată.

Acest imn al dorului și speranței după țara mea atât de frumoasă și pierdută (mia Patria sì bella e perduta) a fost considerat – la mijlocul secolului al XIX-lea, mai cu seamă de către patrioții unioniști din Italia risorgimentală, iar prin extensie și din întreaga Europă revoluționară – un simbol muzical al idealurilor de libertate politică și redeșteptare națională. În aceeași cheie simbolică, spectacolul de miercuri, 11 iunie 2025, rezonează profund cu idealurile Revoluției Române de la 1848, reafirmate cu putere în Proclamația
de la Islaz, un document esențial în cristalizarea valorilor democratice, afirmarea unității și identității naționale, consolidarea statalității și modernizarea societății.
„11 iunie a fost prima dată civică din istoria României. Începând din vremea lui Cuza, devenise ocazia unor mari manifestări cu revendicări democratice, precum votul universal.. In măsura in care, alături de Constituția belgiană, Proclamația a constituit unul dintre cele două „ingrediente“ care au alcătuit Constituția de la 1866, cea care a marcat și a modelat, profund, vreme de 82 de ani, până la abrogarea sa de către regimul comunist, în 1948, istoria României, dar și în măsura în care, după Revoluție,
Constituția actuală a României, din 1991 (cu Revizuirea din 2003), s-a inspirat, puternic, de la cea din 1866, putem spune că Proclamația de la Islaz trăiește și „respiră“, până azi, în Constituția noastră democratică- istoricul Adrian Niculescu .
Printre cele mai importante prevederi ale Proclamației de la Islaz, regăsim: libertatea cuvântului, a tiparului și a întrunirilor, garantarea drepturilor fundamentale ale cetățeanului, egalitatea în fața legii, desființarea privilegiilor de clasă, independența administrativă și legislativă față de influențele externe, responsabilizarea guvernării în fața poporului printr-o constituție democratică, emanciparea națională și religioasă, afirmarea principiului suveranității și unității poporului român. Toate aceste valori,
esențializate prin lozinca Dreptate, Frăție (aplicată pe prima variantă – pașoptistă – a
tricolorului național) și exprimate cu o forță vizionară irepresibilă la 1848, găsesc o
oglindire emoționantă în aspirațiile spre libertate ale poporului evreu, sublimate de Verdi
în capodopera „Nabucco“.

Astfel, prezentarea verdiană, pe 11 iunie 2025, pe prima scenă lirică a României, devine un act de memorie națională, dar și un manifest artistic pentru libertate, demnitate și identitate.

Opera Națională București vă invită să onorați, prin artă și refecție, memoria Revoluției de la 1848 și a marilor săi corifei – Nicolae Bălcescu, Ion Ghica, Ion Heliade Rădulescu, Christian Tell, Gheorghe Magheru, frații Brătianu și Golescu, C.A. Rosetti – cei care au visat și au luptat pentru o Românie modernă, liberă, dreaptă și europeană.