Distribuție
Inițiatorul și susținătorul realizării operei „Procesul lui Eichmann” în România este doamna Tova Ben-Nun Cherbis, președinte și fondator al Fundației Magna Cum Laude-Reut și al Complexului Educațional Laude-Reut.
Dirijor: Daniel Jinga
Distribuție:
Adolf Eichmann – Alexandru Constantin/ Marian Râlea
Gideon Hausner – Iustinian Zetea / Emilian Oprea
Gabriel Bach – Andrei Cocîrlea/ Alexandru Nagy
Sara Fried – Ada Navrot
Hans Globke – Leonard Bernad / Alexandru Papadopol
Anna Vogel – Raluca Aprodu
Dr. Robert Servatius – Adrian Mărcan / George Remeș
Avocat Liesel Grude – Sorana Negrea / Ioana Anton
Moshe Landau – Dan Indricău
Vera Eichmann – Mihaela Ișpan / Natalie Ester
Erna Peretz – Florentina Soare
Rivka Ioselevska/ Esther Goldstein – Oana Andra
Yehuda Bakon – Damian Vlad
Yechiel Dinnur – Adrian Dumitru
George Wallers – Liviu Indricău
Aviva Fleishman – Adelina Cociobanu
Mama – Madeleine Pascu / Veronica Anușca
Fiica – Mădălina Barbu
Soldat – Andrei Lazăr
Dr. Mengele – Ion Dimieru
Soră – Monica Luca
Sergent – David Miron
Prizoniera 1 – Daniela Cârstea
Prizoniera 2 – Adina Secobeanu
Prizoniera 3 – Georgiana Dumitru
Prizoniera 4 – Mădălina Barbu
Judecători – Iulian Bica și Florian Ioniță
Cu participarea Orchestrei, Corului și Corului de Copii al Operei Naționale București.
*Instituția își rezervă dreptul de a aduce modificări în distribuțiile spectacolelor în cazul în care situația le impune.
Inițiatorul și susținătorul realizării operei „Procesul lui Eichmann” în România este doamna Tova Ben-Nun Cherbis, președinte și fondator al Fundației Magna Cum Laude-Reut și al Complexului Educațional Laude-Reut.
Dirijor: Daniel Jinga
Distribuție:
Adolf Eichmann – Alexandru Constantin/ Marian Râlea
Gideon Hausner – Iustinian Zetea / Emilian Oprea
Gabriel Bach – Andrei Cocîrlea/ Alexandru Nagy
Sara Fried – Ada Navrot
Hans Globke – Leonard Bernad / Alexandru Papadopol
Anna Vogel – Raluca Aprodu
Dr. Robert Servatius – Adrian Mărcan / George Remeș
Avocat Liesel Grude – Sorana Negrea / Ioana Anton
Moshe Landau – Dan Indricău
Vera Eichmann – Mihaela Ișpan / Natalie Ester
Erna Peretz – Florentina Soare
Rivka Ioselevska/ Esther Goldstein – Oana Andra
Yehuda Bakon – Damian Vlad
Yechiel Dinnur – Adrian Dumitru
George Wallers – Liviu Indricău
Aviva Fleishman – Adelina Cociobanu
Mama – Madeleine Pascu / Veronica Anușca
Fiica – Mădălina Barbu
Soldat – Andrei Lazăr
Dr. Mengele – Ion Dimieru
Soră – Monica Luca
Sergent – David Miron
Prizoniera 1 – Daniela Cârstea
Prizoniera 2 – Adina Secobeanu
Prizoniera 3 – Georgiana Dumitru
Prizoniera 4 – Mădălina Barbu
Judecători – Iulian Bica și Florian Ioniță
Cu participarea Orchestrei, Corului și Corului de Copii al Operei Naționale București.
*Instituția își rezervă dreptul de a aduce modificări în distribuțiile spectacolelor în cazul în care situația le impune.
***
Dirijor: Daniel Jinga
Distribuție:
Adolf Eichmann – Alexandru Constantin/ Marian Râlea
Gideon Hausner – Iustinian Zetea / Emilian Oprea
Gabriel Bach – Andrei Cocîrlea/ Alexandru Nagy
Sara Fried – Ada Navrot
Hans Globke – Leonard Bernad / Alexandru Papadopol
Anna Vogel – Raluca Aprodu
Dr. Robert Servatius – Adrian Mărcan / George Remeș
Avocat Liesel Grude – Sorana Negrea / Ioana Anton
Moshe Landau – Dan Indricău
Vera Eichmann – Mihaela Ișpan / Natalie Ester
Erna Peretz – Florentina Soare
Rivka Ioselevska/ Esther Goldstein – Oana Andra
Yehuda Bakon – Damian Vlad
Yechiel Dinnur – Adrian Dumitru
George Wallers – Liviu Indricău / Andrei Petre
Aviva Fleishman – Adelina Cociobanu
Mama – Madeleine Pascu / Veronica Anușca
Fiica – Mădălina Barbu
Soldat – Andrei Lazăr
Dr. Mengele – Ion Dimieru
Soră – Monica Luca
Sergent – David Miron
Prizoniera 1 – Daniela Cârstea
Prizoniera 2 – Adina Secobeanu
Prizoniera 3 – Cristina Maria Oltean
Prizoniera 4 – Mădălina Barbu
Judecători – Iulian Bica și Florian Ioniță
Pregătirea muzicală: Luminița Berariu, Mădălina Florescu, Ioana Maxim, Liana Mareș, Gabriel Gîțan, Mihaela Vîlcea, Bogdana Cocîrlea
Copiii figuranți:
Ilinca Iorga
Eva Micu
Amna Anghelescu
Mina Radulescu
Antonia Tufeanu
Sebastian Scarlat
Albert Visan
Gabriel Solcan
Mihai Ioncu
Valentin Argaseala
Copiii cântăreți:
Astrid Stan
Una Bratfalean
Maria Capatana
Vera Gafencu
Sofia Stanescu
Vlada Solcan
Odelia Ben Oved
Eliana Caramida
Maria Surdu
Ilinca Ungureanu
Irina Petrescu
Maria Petrescu
Maria Grigorcea
Mihaela Iorga
Cu participarea Orchestrei, Corului și Corului de Copii al Operei Naționale București.
*Instituția își rezervă dreptul de a aduce modificări în distribuțiile spectacolelor în cazul în care situația le impune.
*
Opera Națională București prezintă duminică, 30 martie 2025, ora 18:30, premiera absolută a operei Procesul lui Eichmann de Gil Shohat, un libret (în două acte si 66 de scene) bazat pe piesa omonimă de teatru a dramaturgului israelian Motti Lerner. Regia poartă semnătura lui Erwin Şimşensohn, scenografia lui Dragoș Buhagiar, conducerea muzicală îi aparține lui Daniel Jinga. Cu participarea Orchestrei și a Corului Operei Naționale București. Inițiatorul și susținătorul realizării operei „Procesul lui Eichmann” în România este doamna Tova Ben-Nun Cherbis, președinte și fondator al Fundației Magna Cum Laude-Reut și al Complexului Educațional Laude-Reut.
În mod evident, atât versiunea dramatică cât și cea lirică, se concentrează pe procesul odiosului locotenent-colonel nazist Adolf Eichmann, principalul responsabil pentru organizarea și implementarea soluției finale în Europa, ceea ce a însemnat exterminarea a 6 milioane de evrei, între 1940-1945 (fenomen istoric cunoscut sub denumirea de Holocaust). În 1945, Eichmann a reușit să scape de urmărirea penală în cadrul Proceselor de la Nürnberg și a fugit în America de Sud sub o falsă identitate, unde a fost reperat de serviciile de securitate israeliene în 1960, adus la Ierusalim și judecat în 1961. A fost condamnat la moarte prin spânzurătoare în 1962 pentru crime împotriva poporului evreu și crime împotriva umanității.
În rolul Adolf Eichmann a fost distribuit baritonul Alexandru Constantin, care este, în prezent, solist al Operelor Naționale din București și Iași. În trecut, a fost, de asemenea, solist al Operei Comice pentru Copii din București și al Teatrului Național de Operetă și Musical Ion Dacian din București. Baritonul Alexandru Constantin a absolvit Secția de Muzică religioasă a Facultății de Teologie din cadrul Universității Ovidius din Constanta (la clasa de Dirijat Ansamblu Coral a profesorului Boris Cobasnian). A urmat un master la Universitatea Națională de Muzică din București, pe care l-a absolvit în 2015, la clasa prof. univ. dr. Bianca Manoleanu, clasa de operă Anda Tăbăcaru și Alexandru Petrovici. A urmat mai multe cursuri de măiestrie vocală, a susținut o serie impresionantă de recitaluri și a fost distins cu mai multe premii naționale și internaționale ale unor jurii de specialitate. Baritonul Alexandru Constantin a interpretat mai multe roluri de operă (Renato și Silvano din Bal mascat de Verdi, Sharpless din Madama Butterfly de Puccini, Dappertutto din Povestirile lui Hoffmann de Offenbach, Malatesta din Don Pasquale de Donizetti, Zurga din Pescuitorii de perle de Bizet, Escamillo din Carmen de Bizet, Enrico din Lucia di Lammermoor de Donizetti, Contele de Luna din Trubadurul de Verdi, Marcello din La bohème de Puccini, Belcore din Elixirul dragostei de Donizetti, Valentin din Faust de Gounod, Don Giovanni din Don Giovanni de Mozart, Evgheni Oneghin din Evgheni Oneghin de Ceaikovski, Germont din La Traviata de Verdi, Silvio din Paiațe de Leoncavallo, Sacrestano din Tosca de Puccini, Bujor din Crai Nou de Porumbescu) și vocal-simfonice (în cantatele Carmina Burana de Carl Orff și Die erste Walpurgisnacht de Mendelssohn Bartholdy, precum și în Recviemurile compuse de Fauré și Donizetti).
Opera Procesul lui Eichmann este, înainte de toate, un proiect de educație istorică și de conștientizare socială. O funcție esențială pe care toate marile instituții de cultură ale lumii și-o asumă, cu atât mai mult în perioade marcate de turbulențe morale și politice, precum cea actuală. Opera Națională București este fidelă acestei misiuni fundamentale – aceea de a sluji cele mai înalte valori morale și politice ale omenirii (libertatea, viața trăită cu demnitate, spiritul democratic, capacitatea omului de a-și căuta fericirea și de a-și alege nestingherit destinul într-o societate lipsită de orice formă de discriminare) – și încearcă prin diferite proiecte artistice să se asigure de buna receptare a acestora în rândul publicului românesc.
O mare parte a dramei se desfășoară în sala de judecată, prezentând confruntări între acuzare, apărare și inculpat. Mărturiile cutremurătoare dezvăluie politicile naziste împotriva evreilor, inclusiv ghetoizarea și execuțiile în masă din lagărele morții și gropile de exterminare comune.
Acest remarcabil proiect cultural își propune să păstreze vie memoria trecutului și să inspire generațiile viitoare în spiritul empatiei, toleranței și responsabilității sociale. Este o lecție de istorie esențială, pe care trebuie să o învățăm pentru a asigura o evoluție sănătoasă a întregii societăți.
În ceea ce privește muzica din Procesul lui Eichmann, compozitorul Gil Shohat a mărturisit următoarele: „Aceasta este a noua comandă de operă pe care o primesc și, probabil, cea mai amplă lucrare pe care am scris-o vreodată. Încă de la început, am simțit o onoare imensă să scriu o operă pentru Opera Națională a României, o țară cu o tradiție muzicală extraordinară și patria unora dintre cei mai mari muzicieni ai timpurilor noastre. Un alt sentiment special a fost să mă adâncesc în tema Holocaustului, un subiect mereu sensibil și foarte personal, având în vedere că sunt descendent al unor supraviețuitori ai Holocaustului din Polonia. În mod intenționat, mi-am dorit ca toate melodiile operei să fie originale. Deși inspirată din tradiția muzicală evreiască, muzica este, totuși, originală, deoarece am dorit să folosesc un limbaj extrem de comunicativ, accesibil tuturor culturilor și care să conțină elemente din alte religii și tradiții. Motivul este că văd tema Holocaustului ca pe una universală, nu doar a poporului evreu. O altă tehnică pe care am utilizat-o este o combinație unică între recitativul teatral regenerativ, acompaniat de orchestră, și stilul tradițional belcanto. Acest lucru este mai dificil pentru interpreți decât în alte opere”.
Bilete pe http://tickets.operanb.ro/ și de la Casa de Bilete a Operei Naționale București.
Spațiul
Un spațiu capabil să permită desfășurarea acțiunii în puncte diferite și în paralel. În centrul scenei vor fi curtea procesului cu judecători, banca acuzării și apărării și cabina de sticlă a acuzatului. În partea din față și lateral se află diversele birouri ale apărării și acuzării: biroul Sarei Fried, biroul doctorului Globke și camera de întrevederi a închisorii unde este încarcerat Eichmann. În fundalul scenei se află un ecran pe care se vor proiecta titluri, imagini și filme documentare care corespund acțiunii.
Structura acțiunii
Acțiunea se desfășoară în funcție de derularea ședinței de judecată în instanța Tribunalului Regional în Ierusalim, dar pentru clarificare, interogarea lui Eichmann are loc în același timp cu mărturiile și nu după acestea.
Materialul documentar
De-a lungul operei se vor proiecta pe ecranul din fundalul scenei secvențe din filme documentare, care ilustrează exterminarea evreilor în Europa. Ele vor fi proiectate între diferitele părți ale acuzării lui Eichmann – activitatea dinaintea izbucnirii războiului, activitatea în estul Europei, în ghetouri, în lagărele de concentrare din Ungaria. Scopul secvențelor documentare este dublu: să redea într-o exprimare vizuală procesul de exterminare a evreilor în Europa și să împartă opera în mici scene/capitole, într-un mod care să clarifice spectatorului linia acțiunii principale.
Dirijor: Daniel Jinga
Pregătire muzicală: Luminița Berariu, Mădălina Florescu, Ioana Maxim, Liana Mareș, Gabriel Gîțan, Mihaela Vîlcea
Opera Națională București prezintă opera Procesul lui Eichmann de Gil Shohat, un libret (în două acte si 66 de scene) bazat pe piesa omonimă de teatru a dramaturgului israelian Motti Lerner. Regia poartă semnătura lui Erwin Şimşensohn, scenografia lui Dragoș Buhagiar, conducerea muzicală îi aparține lui Daniel Jinga. Cu participarea Orchestrei și a Corului Operei Naționale București. Inițiatorul și susținătorul realizării operei „Procesul lui Eichmann” în România este doamna Tova Ben-Nun Cherbis, președinte și fondator al Fundației Magna Cum Laude-Reut și al Complexului Educațional Laude-Reut.
În mod evident, atât versiunea dramatică cât și cea lirică, se concentrează pe procesul odiosului locotenent-colonel nazist Adolf Eichmann, principalul responsabil pentru organizarea și implementarea soluției finale în Europa, ceea ce a însemnat exterminarea a 6 milioane de evrei, între 1940-1945 (fenomen istoric cunoscut sub denumirea de Holocaust). În 1945, Eichmann a reușit să scape de urmărirea penală în cadrul Proceselor de la Nürnberg și a fugit în America de Sud sub o falsă identitate, unde a fost reperat de serviciile de securitate israeliene în 1960, adus la Ierusalim și judecat în 1961. A fost condamnat la moarte prin spânzurătoare în 1962 pentru crime împotriva poporului evreu și crime împotriva umanității.
În rolul Adolf Eichmann a fost distribuit baritonul Alexandru Constantin, care este, în prezent, solist al Operelor Naționale din București și Iași. În trecut, a fost, de asemenea, solist al Operei Comice pentru Copii din București și al Teatrului Național de Operetă și Musical Ion Dacian din București. Baritonul Alexandru Constantin a absolvit Secția de Muzică religioasă a Facultății de Teologie din cadrul Universității Ovidius din Constanta (la clasa de Dirijat Ansamblu Coral a profesorului Boris Cobasnian). A urmat un master la Universitatea Națională de Muzică din București, pe care l-a absolvit în 2015, la clasa prof. univ. dr. Bianca Manoleanu, clasa de operă Anda Tăbăcaru și Alexandru Petrovici. A urmat mai multe cursuri de măiestrie vocală, a susținut o serie impresionantă de recitaluri și a fost distins cu mai multe premii naționale și internaționale ale unor jurii de specialitate. Baritonul Alexandru Constantin a interpretat mai multe roluri de operă (Renato și Silvano din Bal mascat de Verdi, Sharpless din Madama Butterfly de Puccini, Dappertutto din Povestirile lui Hoffmann de Offenbach, Malatesta din Don Pasquale de Donizetti, Zurga din Pescuitorii de perle de Bizet, Escamillo din Carmen de Bizet, Enrico din Lucia di Lammermoor de Donizetti, Contele de Luna din Trubadurul de Verdi, Marcello din La bohème de Puccini, Belcore din Elixirul dragostei de Donizetti, Valentin din Faust de Gounod, Don Giovanni din Don Giovanni de Mozart, Evgheni Oneghin din Evgheni Oneghin de Ceaikovski, Germont din La Traviata de Verdi, Silvio din Paiațe de Leoncavallo, Sacrestano din Tosca de Puccini, Bujor din Crai Nou de Porumbescu) și vocal-simfonice (în cantatele Carmina Burana de Carl Orff și Die erste Walpurgisnacht de Mendelssohn Bartholdy, precum și în Recviemurile compuse de Fauré și Donizetti).
Opera Procesul lui Eichmann este, înainte de toate, un proiect de educație istorică și de conștientizare socială. O funcție esențială pe care toate marile instituții de cultură ale lumii și-o asumă, cu atât mai mult în perioade marcate de turbulențe morale și politice, precum cea actuală. Opera Națională București este fidelă acestei misiuni fundamentale – aceea de a sluji cele mai înalte valori morale și politice ale omenirii (libertatea, viața trăită cu demnitate, spiritul democratic, capacitatea omului de a-și căuta fericirea și de a-și alege nestingherit destinul într-o societate lipsită de orice formă de discriminare) – și încearcă prin diferite proiecte artistice să se asigure de buna receptare a acestora în rândul publicului românesc.
O mare parte a dramei se desfășoară în sala de judecată, prezentând confruntări între acuzare, apărare și inculpat. Mărturiile cutremurătoare dezvăluie politicile naziste împotriva evreilor, inclusiv ghetoizarea și execuțiile în masă din lagărele morții și gropile de exterminare comune.
Acest remarcabil proiect cultural își propune să păstreze vie memoria trecutului și să inspire generațiile viitoare în spiritul empatiei, toleranței și responsabilității sociale. Este o lecție de istorie esențială, pe care trebuie să o învățăm pentru a asigura o evoluție sănătoasă a întregii societăți.
În ceea ce privește muzica din Procesul lui Eichmann, compozitorul Gil Shohat a mărturisit următoarele: „Aceasta este a noua comandă de operă pe care o primesc și, probabil, cea mai amplă lucrare pe care am scris-o vreodată. Încă de la început, am simțit o onoare imensă să scriu o operă pentru Opera Națională a României, o țară cu o tradiție muzicală extraordinară și patria unora dintre cei mai mari muzicieni ai timpurilor noastre. Un alt sentiment special a fost să mă adâncesc în tema Holocaustului, un subiect mereu sensibil și foarte personal, având în vedere că sunt descendent al unor supraviețuitori ai Holocaustului din Polonia. În mod intenționat, mi-am dorit ca toate melodiile operei să fie originale. Deși inspirată din tradiția muzicală evreiască, muzica este, totuși, originală, deoarece am dorit să folosesc un limbaj extrem de comunicativ, accesibil tuturor culturilor și care să conțină elemente din alte religii și tradiții. Motivul este că văd tema Holocaustului ca pe una universală, nu doar a poporului evreu. O altă tehnică pe care am utilizat-o este o combinație unică între recitativul teatral regenerativ, acompaniat de orchestră, și stilul tradițional belcanto. Acest lucru este mai dificil pentru interpreți decât în alte opere”.
Bilete pe http://tickets.operanb.ro/ și de la Casa de Bilete a Operei Naționale București.
Spațiul
Un spațiu capabil să permită desfășurarea acțiunii în puncte diferite și în paralel. În centrul scenei vor fi curtea procesului cu judecători, banca acuzării și apărării și cabina de sticlă a acuzatului. În partea din față și lateral se află diversele birouri ale apărării și acuzării: biroul Sarei Fried, biroul doctorului Globke și camera de întrevederi a închisorii unde este încarcerat Eichmann. În fundalul scenei se află un ecran pe care se vor proiecta titluri, imagini și filme documentare care corespund acțiunii.
Structura acțiunii
Acțiunea se desfășoară în funcție de derularea ședinței de judecată în instanța Tribunalului Regional în Ierusalim, dar pentru clarificare, interogarea lui Eichmann are loc în același timp cu mărturiile și nu după acestea.
Materialul documentar
De-a lungul operei se vor proiecta pe ecranul din fundalul scenei secvențe din filme documentare, care ilustrează exterminarea evreilor în Europa. Ele vor fi proiectate între diferitele părți ale acuzării lui Eichmann – activitatea dinaintea izbucnirii războiului, activitatea în estul Europei, în ghetouri, în lagărele de concentrare din Ungaria. Scopul secvențelor documentare este dublu: să redea într-o exprimare vizuală procesul de exterminare a evreilor în Europa și să împartă opera în mici scene/capitole, într-un mod care să clarifice spectatorului linia acțiunii principale.
