Un nou succes internațional al Operei Naționale București
Prezentată duminică, 30 iulie, la sala Musikverein – capodopera scrisă de Ciprian Porumbescu s-a bucurat de un succes răsunător.Aplauze în picioare preț de câteva minute, omagiu demn adus compozitorului român, Ciprian Porumbescu. Sala de Aur, considerată una dintre cele mai bune săli de concerte din lume, i-a găzduit pe artiștii Operei Naționale din București.
Să fii spectatorul unui concert în acest loc înseamnă să cunoști oraşul muzicii la cel mai înalt nivel de calitate. Să duci muzica românească într-un astfel de loc, înseamnă o mare oportunitate pentru artiștii Operei Naționale, spune Daniel Jinga, directorul Operei Naționale din București și dirijorul spectacolului: “Sala Musikverein este un spațiu sacru pentru orice muzician. Este bine să punctezi că ai cântat aici măcar o dată în viață. Sala sună senzațional, iar pentru un muzician este foarte important să cunoască din când în când această plăcere de a cânta. Nu în ultimul rând, cred că este foarte important pentru Opera Națională, ca instituție, că ne aflăm aici. Turnee de genul acesta sunt menite să lucreze la mentalitatea angajaților, pentru că, știm cu toții, în orice domeniu, dar mai ales în muzică, este foarte importantă mentalitatea de învingător.” (Daniel Jinga).
Programul a cuprins lucrări semnate de Ciprian Porumbescu, “Crai Nou” – operetă românească, “Balada”, “Rapsodia Româna”, “Tatăl Nostru”, dar și o premieră absolută – “Doina de Jale”, compoziție a maestrului Gheorghe Zamfir. Pe scenă au urcat soliștii, corul și orchestra Operei Naţionale din București, invitaţii speciali ai serii fiind solista Maria Coman și maestrul Gheorghe Zamfir, care spunea după concert: Din propria experiență vă spun că astfel de reușite rămân memorabile pentru fiecare artist care are această șansă în cariera sa. Cariera artistică a unor mari muzicieni români a fost construită pe concertele susținute în astfel de săli renumite, preferate de un public elevat, care au dat măsura valorii artistice, dincolo de granițele țării. Celibidache, Enescu, Porumbescu, Lipatti, astfel au devenit celebri și apreciați în lume. Fiecare apariție de acest fel, contribuie atât la recunoașterea valorii artistului cât și a țării sale de origine, pentru că auditoriul plăcut impresionat, devine curios să afle care sunt originile unui asemenea talent. (Gheorghe Zamfir)
Printre susținătorii și spectatorii acestui eveniment a fost și Ambasadorul României în Austria, Excelența Sa, domnul Emil Hurezeanu, care spunea la începutul spectacolului: ”Crai nou” aici, la Viena, pe scena cea mai prestigioasă a muzicii austriece și, probabil, europene, este un eveniment extrem de important pentru diaspora românească, dar și pentru cultura română. Opera Națională din București onorează memoria unui mare muzician român, o personalitate iconică a culturii române, într-o legătură istorică, profund culturală cu Austria, pentru că bucovineanul Ciprian Porumbescu a studiat aici. Mă bucur să fiu prezent la acest eveniment. (Emil Hurezeanu)
Concertul a fost parte integrantă din proiectul “Ciprian Porumbescu – leagăn de tradiție și spiritualitate românească” și a fost realizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.
“Cu toții am fost cuceriți de măestria soliștilor, orchestrei și corului Operei Naționale București care au interpretat, Crai Nou, una dintre cele mai mari opere date lumii de un român de geniu.
Sprijinim valorile culturale românești și le promovăm prin programele și proiectele noastre, pentru că România are ce arăta lumii. Trebuie să fim mândri și să lăudăm ce a dat România patrimoniului cultural universal!”, a declarat demnitarul DRP, Gheorghe Cârciu.
Evenimentul a fost sprijinit de Ambasada României în Austria și Biserica Pogorârea Sf. Duh și Sf. Ștefan cel Mare din Viena, reprezentată prin Pr. Emanuel Stefan Nuțu, consilier cultural al Arhiepiscopiei Germaniei, Austriei și Luxemburgului și delegat al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.
Social media
Prima operetă românească, “Crai Nou”, pentru prima dată la Viena.
Pentru prima dată la sala Wiener Musikverein a Filarmonicii din Viena, Opera Națională București va prezenta spectacolul „Crai Nou”, în data de 30 iulie, de la ora 19:30. Concertul va fi un omagiu adus marelui compozitor Ciprian Porumbescu și se înscrie în cadrul evenimentelor de celebrare a acestuia în 2023, an care este dedicat marcării a 170 de ani de la naștere și 140 de ani de la moartea sa.
Programul concertului cuprinde în exclusivitate lucrări semnate de Ciprian Porumbescu, îmbinând spiritualitatea cu tradiția, și muzica sacră cu cea de inspirație folclorică. Din program: “Crai Nou” – prima operetă românească, “Balada”, “Rapsodia Româna”, “Tatăl Nostru”.
Interpretarea este semnată de soliștii, corul și orchestra Operei Naţionale București, sub conducerea dirijorală a lui Daniel Jinga, invitaţii speciali ai serii fiind maestrul Gheorghe Zamfir și solista Maria Coman.
Evenimentul este finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și susținut de partenerii Operei Naționale București pentru acest eveniment – Ambasada României în Austria și Biserica „Pogorârea Sfântului Duh și Stefan cel Mare“ din Viena.
Daniel Jinga despre Crai nou: „Cred că originalitatea nu este mereu sinonimă cu inovația radicală și excentricitatea. Trecutul merită recuperat și transmis în virtutea profunzimii sale originare. Înțelegerea operetei Crai Nou rezidă în întâlnirea dintre ce este originar și ce este original. Capodopera lui Ciprian Porumbescu exprimă o ancorare solidă în fondul ancestral al spiritualității românești, dar este și o creație originală, aducând împreună vechiul și noua exprimare muzicală a timpului său.”
Despre Crai Nou
La mai bine de trei decenii după prima operetă românească Baba Hârca de A. Flectenmacher (reprezentată la Iași, la 26 decembrie, 1848 ) apare Crai Nou a lui Ciprian Porumbescu, pe textul lui Vasile Alecsandri, a cărei primă reprezentare publică a avut loc la Brașov, în 1882, la Gimnaziul Românesc, pe o scenă improvizată, în sala de festivități a acestuia. Deși interpreții au fost niște artiști amatori din oraș, reprezentația a fost unul dintre cele mai de seamă evenimente culturale ale muzicii românești. Piesa dramatizată de Vasile Alecsandri a fost scrisă cu intenția expresă a poetului de a fi pusă pe muzică, iar textul piesei a fost preluat şi respectat întocmai de către Ciprian Porumbescu.
„Abia în 1882, o dată cu apariția lui Crai nou, putem consemna un salt calitativ în operetă, abia atunci trăsăturile genului, fundamentate în creația lui Offenbach și J. Strauss, se identifică întru totul într-o operetă românească. Din acest moment putem vorbi despre opereta națională în sensul clasic al noțiunii, întrunindu-se cerințele dramaturgico-muzicale ale genului.” (Octavian Lazăr Cosma Hronicul muzicii româneşti: 1858-1898 )
În muzica operetei, se recunosc două surse de inspirație – cea a folclorului românesc și cea a operetei clasice vieneze. Se știe că dorința mare a lui Ciprian Porumbescu era să creeze o operetă izvorâtă din folclor. Ceea ce a și reușit, opereta Crai Nou devenind un reper al muzicii românești din secolul al XIX-lea.
Opereta îmbină buna dispoziție cu verva poetică și reveria, într-o atmosferă autentic românească, tonică, stenică, creată de o muzică simplă și caldă. Creația lui Porumbescu reinterpretează un mit popular care spune că Luna Nouă (Craiul Nou) poate aduce fericirea celor îndrăgostiți. Subiectul a fost preluat din mediul satului moldovenesc, iar acțiunea se petrece în 1851, având la bază o veche legendă populară, ce are în mijlocul său o poveste de dragoste ce triumfă asupra tuturor piedicilor exterioare.
Acest proiect este realizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.
Conținutul acestui site nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.
