Ovidiu Miculescu: În 1994, Cristina Eremia intra în colectivul Operei bucureştene. Până atunci, formarea avea loc la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti. Cum aţi trecut de la vioară la canto şi care au fost personalităţile care v-au marcat mai mult perioada studenţiei?

Cristina Eremia: Cred că era scris în destinul meu să ajung pe scena ONB. Perioada în care am studiat vioară a fost de fapt o pregătire pentru cariera care a urmat. În şcoală aveam şi ore de cor, dl. profesor şi dirijor Mihai Diaconescu a remarcat vocea mea şi m-a sfătuit să studiez şi canto. Am început să studiez în particular cu dna Eleonora Enăchescu, apoi totul a urmat firesc, aveam 15 ani şi am simţit că drumul meu duce către scenă. Cu greu i-am convins pe părinţii mei să-mi permită să abandonez vioara pentru canto. M-a ajutat să-i conving profesoara mea de atunci, dna Magda Ianculescu, care le-a spus că am o voce deosebită şi cu siguranţă voi face carieră solistică. Marea noastră soprana Magda Ianculescu a fost personalitatea care m-a marcat pentru toată viaţa. Şi acum îmi amintesc cu câtă generozitate şi dăruire m-a îndrumat în această artă. Mă consider norocoasă, am întâlnit şi m-au învăţat tainele acestei meserii oameni minunaţi, dna Marina Mirea, la clasa căreia am absolvit studiile superioare, regizoarea Cristina Cotescu de la care am învăţat cum să fac primii paşi pe scenă, dna Luminiţa Berariu, pianist corepetitor la clasa de operă cu care am continuat să lucrez la ONB. Le sunt recunoscătoare pentru tot ce mi-audăruit. Un artist se formează în timp, de pe băncile şcolii, sunt foarte importante aceste etape.

O.M.:Descoperim în biografia dvs. mai multe cursuri de măiestrie în ţară şi în străinătate, conduse de importanţi maeştri români, dar şi cu tenorul Kaludi Kaludov şi soprana Luciana Serra, profesor de tehnică vocală la Accademia Teatro alla Scala din Milano. Cât de importante sunt acestea pentru formarea unei voci?

C.E.: Cursurile de măiestrie ajută un artist să acumuleze mai multe informaţii. Eu consider că o voce este în continuă formare, noi nu putem renunţa la studiu, suntem ca nişte sportivi de performanţă, ne antrenăm vocal, învăţăm roluri noi, continuăm să ne perfecţionăm.

O.M.:Cum aţi ajuns şi cu ce rol aţi debutat pe scena Operei Naţionale Bucureşti. A rămas acesta un rol de suflet?

C.E.: În 1993, dna Eugenia Moldoveanu, director al ONB, m-a invitat să susţin o audiţie pentru rolul Naiade din Ariadna la Naxos de R. Strauss. Maestrul Cornel Trăilescu urma să dirijeze premiera acestui nou titlu. Am susţinut audiţia pentru rol şi am fost acceptată de către maestrul Cornel Trăilescu. A rămas un rol de suflet pentru mine datorită faptului că mi-adeschis calea către scenă.

Articol integral: Link.