Conferințele Operei Naționale București

 

Distribuție

Invitat: TBA

Soliști: soprana Simonida Luțescu și tenorul Bogdan Mihai

La pian: Ethan Schmeisser

Invitat: TBA

Soliști: soprana Andreea Bucur și baritonul Vicențiu Țăranu
La pian: Ioana Maxim

Invitat: Ioan Holender

Soliști: soprana Marta Sandu-Ofrim și tenorul Alin Stoica
La pian: Ioana Maxim

 

Scena Gândirii, seria de conferințe desfășurate sub cupola Operei Naționale București, revine în stagiunea de toamnă cu un invitat special și cu o temă provocatoare. Ioan Holender, cel mai longeviv director al Operei din Viena, va susține pe 17 octombrie, la 18.30, prelegerea cu titlul Opera între comunism și capitalism.

Publicul din România va avea ocazia să urmărească o împletire fascinantă de reflecții și amintiri  despre transformările prin care a trecut lumea operei în ultimele decenii; despre crizele, oportunitățile și provocările unei instituții, dar și ale unui gen muzical.

Alocuțiunea maestrului Holender va fi urmată de un dialog cu Daniel Nica,  filosof, lector universitar la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (Universitatea din București). Atât prelegerile, cât și dialogul vor fi însoțite de momente musicale.

Și, fiindcă această ediție este una special, dialogul de pe scenă va fi completat de prezența Directorului General al Operei Naționale București, dirijorul Daniel Jinga. Așadar doi directori de opera, două generații musicale, două perspective complementare asupra trecului și prezentului operei.

Evenimentul va fi transmis în direct pe TVR Cultural, începând cu ora 18.00. Biletele se găsesc la casa de biletea Operei, precum și pe site-ul instituției: https://tickets.operanb.ro/.

Pot roboții să facă teatru?

Pe 8 iunie, de la orele 18.30SCENA  GÂNDIRII – Conferințelor Operei Naționale București îl va avea ca invitat pe regizorul Alexandru Dabija, care va susține prelegerea Pot roboții să facă teatru?

În filme, imaginile generate de computer au devenit o practică uzuală, iar o parte din munca operatorilor de imagine a fost automatizată. Însă chiar și în teatru – un spațiu al oamenilor vii, al trăirii și al prezenței nemijlocite – mașinile inteligente își fac simțită prezența. În țări precum Polonia sau Japonia, deja a apărut „teatrul robotic”, adică un tip de spectacol, în care actorii sunt roboți. Iar Chat GPT devine un partener de conversație tot mai performant, uluitor prin rapiditatea cu care se dezvoltă. Oare ar putea, în viitorul nu foarte îndepărtat, să scrie scenarii convingătoare și să ofere indicații regizorale competente?

Dar atunci care mai este diferența dintre ceea ce e viu și ceea ce e mecanic? Există ceva ce mașinile nu ar putea face? Mai avem nevoie de oameni în teatru și de teatru cu oameni? Care este impactul noilor tehnologii asupra artei dramatice? Care este, în fond, esența teatrului?

La toate aceste întrebări, precum și la multe altele, va răspunde invitatul lunii iunie, regizorul Alexandru Dabija.

Prelegerea invitatului va fi urmată de un dialog cu moderatorul și coordonatorul programului de conferințe al Operei, Daniel Nica, filosof, profesor la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (Universitatea din București). Atât alocuțiunea, cât și conversația vor fi însoțite de scurte momente muzicale, interpretate de soliști ai Operei Naționale București. Evenimentul va fi transmis în direct începând cu orele 18.00 de către TVR Cultural.

Biletele se găsesc pe site-ul Operei https://tickets.operanb.ro/ și la Casa de Bilete.

Interpretează: Mădălina Barbu – invitată și Iordache Basalic

La pian: Ioana Maxim

Pe 16 mai, de la orele 18.30, invitatul Conferințelor Operei Naționale București – SCENA  GÂNDIRII  va fi criticul literar Nicolae Manolescu, care va susține prelegerea „La ce mai e bună literatura?”.

 Care este menirea principală a literaturii? Critica nedreptăților sociale, emanciparea politică sau producerea unei încântări estetice? Și care e primul criteriu după care ar trebui evaluat un text: conformitatea cu o ideologie „corectă” sau, mai degrabă, valoarea sa literară? Putem oare izola o operă de prejudecățile și angajamentele, uneori discutabile, ale autorului și de contextul în care a fost scrisă? Sau ar trebui să practicăm suspiciunea, vigilența morală și demascarea? Are sens să spunem că un text literar este sexist, rasist, imperialist? Sau ar trebui să ne rezumăm la judecăți despre meritele sale artistice? Cum ar trebui stabilite ierarhiile literare și cum ar trebui acordate premiile: în funcție de aspecte ideologice sau în funcție de criterii estetice? Mai are sens azi ideea de canon?

La toate aceste întrebări, precum și la multe altele pe lângă acestea, va răspunde invitatul lunii mai, istoricul și criticul literar Nicolae Manolescu.

Alocuțiunea domnului Manolescu va fi urmată de un dialog cu moderatorul și coordonatorul programului de conferințe al Operei, Daniel Nica, filosof, lector universitar la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (Universitatea din București). Atât prelegerea, cât și conversația vor fi însoțite de scurte momente muzicale, interpretate de soliști ai Operei Naționale București. Evenimentul va fi transmis în direct începând cu orele 18.00 de către TVR Cultural.

Vor interpreta soliștii:
Madeleine Pascu – soprană
Daniel Magdal – tenor

La pian: Liana Mareș

Biletele se găsesc pe site-ul Operei https://tickets.operanb.ro/ și la Casa de Bilete.

SCENA  GÂNDIRII – Conferințele Operei Naționale București continuă în luna aprilie cu o ediție specială, ce va avea nu unul, ci doi invitați. Pe 18 aprilie, de la orele 18.30,  compozitorul Dan Dediu și muzicologul Valentina Sandu-Dediu vor înfățișa aventura transformării în muzică a unui text dramatic în cadrul conferinței „De la teatru la operă”.

Cum ajunge „Otello” ca, din faimoasa piesă lui Shakespeare, să devină la fel de celebra operă a lui Verdi? Ce înseamnă să convertești un monolog cutremurător dintr-o piesă de teatru într-o arie de operă la fel de răscolitoare? Cum este posibil să exprimi prin muzică sarcasmul, umorul caustic și ironia? Ce se întâmplă atunci când un compozitor încearcă să redea cu mijloacele de expresie ale muzicii emoțiile pe care le transmit dramaturgii și actorii? Cum se naște o operă din conlucrarea compozitorului cu libretistul și soliștii? Care sunt acele lucruri pe care doar genul muzical al operei le poate face?

La toate aceste întrebări și multe altele pe lângă acestea vor răspunde invitații lunii aprilie. Căci miza acestei duble conferințe este chiar mai ambițioasă decât a arăta modul în care genul dramatic se transformă într-un gen muzical: toate aceste întrebări au de-a face cu însăși esența operei. Ce este, în fond, acest gen muzical și cum este posibil să transmită o complexitate tulburătoare de gânduri și emoții?

Alocuțiunile lui Dan Dediu și a Valentinei Sandu-Dediu vor fi urmate de un dialog cu organizatorul și moderatorul conferințelor Operei, Daniel Nica, filosof, lector universitar la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (Universitatea din București). Atât prelegerile, cât și dialogul vor fi însoțite de momente muzicale, interpretate la pian la patru mâini chiar de către invitații acestei ediții. Și, fiindcă este o ediție specială, dialogul de pe scenă va fi întregit de prezența dirijorului Daniel Jinga, Directorul General al Operei Naționale București.

 

Vor interpreta:
Daniel Filipescu – bariton
Andrei Lazăr – tenor

Evenimentul va fi transmis în direct pe TVR Cultural.

Poate poezia salva lumea?

cu Ana Blandiana

Pe 7 martie, de la orele 18.30, cea de-a treia ediție a Conferințelor Operei Naționale București – SCENA GÂNDIRII o va avea ca invitată pe Ana Blandiana, care va susține prelegerea „Poate poezia salva lumea?”.

Acum două secole, poetul romantic Hölderlin se întreba „La ce sunt buni poeții în vremuri de restriște?”. Această întrebare rămâne valabilă și astăzi, când, după doi ani de pandemie și izolare, ne aflăm în imediata vecinătate a războiului. Dacă poeții sunt cu adevărat de vreun folos omenirii, atunci înseamnă că binefacerile lor sunt legate de însăși natura poeziei. Dar la ce este bună poezia? Oferă aceasta doar o consolare individuală sau are posibilitatea să ne dea chiar mai mult: un orizont comun de speranță și mângâiere? Ar putea poezia să salveze lumea? În ce oare ar consta această salvare? Iată doar câteva întrebări care își așteaptă răspunsul pe scena Operei Naționale București, care, pe 7 martie, va deveni, la fel ca în fiecare lună, „Scena gândirii”.

Prelegerea doamnei Ana Blandiana va fi urmată de un dialog cu moderatorul și coordonatorul programului de conferințe al Operei, Daniel Nica, filosof, lector universitar la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (Universitatea din București). Atât prelegerea, cât și dialogul vor fi însoțite de scurte momente muzicale, interpretate de soliști ai Operei Naționale București.

Evenimentul va fi transmis de TVR Cultural începând cu orele 18.00, când, până la începerea conferinței, telespectatorii pot urmări un interviu în direct cu Președintele Societății de Radiodifuziune Răzvan Ioan Dincă, acordat Claudiei Robu în foaierul Operei.

 

Interpretează:
Bogdan Mihai – tenor
Adrian Marcan – bariton

La pian: Ioana Maxim

Eminescu și Paradisul

cu Horia-Roman Patapievici

 

SCENA GÂNDIRII, programul de conferințe lunare al Operei Naționale București, inițiat sub conducerea Maestrului Daniel Jinga, Directorul General al instituției, continuă în luna februarie cu un invitat special. Pe 14 februarie, de la orele 18.30, Horia-Roman Patapievici va susține prelegerea „Eminescu și paradisul”. Teza invitatului este că, în poezia eminesciană, se cristalizează o „sensibilitate paradiziacă”, adică un anumit mod de a resimți lumea ca splendoare. Pe de o parte, această experiență senzorială, această manieră de a simți poate fi regăsită sub forma unui repertoriu de simboluri, imagini și metafore, ce transmit o nostalgie edenică; iar pe de altă parte, sub forma unei muzicalități „paradiziace”, pe care Eminescu a lăsat-o moștenire culturii române.

Prelegerea lui Horia-Roman Patapievici va fi urmată de un dialog cu moderatorul și coordonatorul programului de conferințe al Operei, Daniel Nica, filosof, lector universitar la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (Universitatea din București). Atât prelegerea, cât și dialogul vor fi însoțite de scurte momente muzicale, interpretate de soliști ai Operei Naționale București. Evenimentul va fi transmis în direct începând cu orele 18.00 de către de TVR Cultural, partener al Operei Naționale București.

Vor interpreta lieduri pe versuri Eminescu:
Marta Sandu-Ofrim – soprană
Andrei Lazăr – tenor

La pian: Ioana Maxim

Muzică și Filosofie

cu Mircea Dumitru, vicepreședintele Academiei Române

 

Opera Națională București anunță lansarea, începând cu luna ianuarie 2023, a unui program de conferințe și dezbateri lunare, intitulat Conferințele Operei Naționale București. Această serie de întâlniri va aduce în fața publicului cele mai importante personalități intelectuale, artistice și universitare ale societății românești. Conferințele se vor desfăşura lunar, în Sala Mare a Operei Naționale București. Scopul Conferințelor Operei Naționale București va fi să să stimuleze dialogul intelectual și diversitatea de idei, prin crearea unui spațiu de referință al dezbaterilor culturale din România

Temele discutate vor fi variate, acoperind o multitudine de domenii, de la muzică la literatură și filosofie, de la teatru la științe exacte. Deşi subiectele de discuţie vor fi dintre cele mai diverse, toate au în comun aceeași dorință: de a formula întrebări incitante şi de a oferi prilejul pentru răspunsuri relevante la unele dintre cele mai importante provocări ale condiției umane, ale culturii universale și naționale.

Fie că vor trata subiecte care vizează trecutul, prezentul sau viitorul apropiat, conferințele vor avea două mize actuale: modul în care ne înţelegem pe noi înşine şi modul în care înţelegem lumea în această epocă, cea mai bogată în informaţii perioadă din istoria omenirii, dar totodată cea mai predispusă la confuzie, ignoranță și la atracția față de false repere.

Prima conferință va avea loc pe 17 ianuarie, de la orele 18.30 și îl va avea ca invitat pe academicianul Mircea Dumitru, filosof și logician, vicepreședinte al Academiei Române, profesor universitar al Facultății de Filosofie a Universității din București, autor prolific, cu o carieră universitară de peste 30 de ani.

Acesta va susține o prelegere intitulată „Muzică și filosofie”, în care va explora legăturile profunde și incitante dintre arta sunetelor și reflecția filosofică. Alocuțiunea va fi urmată de un dialog cu gazdele evenimentului, dirijorul Daniel Jinga, directorul general al Operei Naționale București și lectorul universitar Daniel Nica, coordonatorul programului de conferințe al Operei.

Provocarea pe care o lansează Mircea Dumitru este dublă: pe de o parte să evidențieze conexiunea adâncă dintre muzică și filosofie, iar, pe de alta, să sublinieze necesitatea educației muzicale, ca ingredient al formării unei personalități armonioase, aflate în slujba binelui public.

Mircea Dumitru este nu doar fost rector al Universității din București, fost ministru al Educației, dar este și un violonist care a convertit pasiunea pentru muzica clasică în pasiune pentru muzica ideilor, în special pentru metafizică, logică și filosofia limbajului. Are un doctorat în logică la Universitate Tulane din New Orleans și un altul în filosofie la Universitatea din București. A publicat și a editat nenumărate cărți și lucrări de filosofie, atât în țară, cât și în străinătate. Una dintre ultimele cărți pe care le-a editat este Metaphysics, Meaning, and Modality, apărută în 2019, la Oxford University Press.

A fost profesor invitat la mai multe universități prestigioase din lume, printre care Universitatea din Helsinki, City University of New York şi New York University. A primit mai multe premii, distincții și titluri, ultima distincție primită fiind aceea de „Officier de l’Ordre du Mérit“, acordată de statul francez.

Mircea Dumitru a fost decan al Facultății de Filosofie, Rector al Universității din București și Ministru al Educației și Cercetării. Mircea Dumitru a deținut funcția de Președinte al European Society of Analytic Philosophy, iar între anii 2017-2020 a fost președinte al International Institute of Philosophy. În prezent este conducătorul Comisiei Fulbright România, vicepreședinte al Academiei Române și preşedintele Secţiei de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie din Academie, precum şi director al Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu Motru“.